Ingrediente
Chiftele
500 gr carne tocata (de care doriti. poate fi amestec porc+vita, porc sau pui)
o chifla
4-5 catei usturoi
patrunjel,marar,ceapa verde
2 oua
sare,piper
un cartof
sos
o ceapa uscata
o lingurita busuioc
o cutie rosii pasate (500 gr )
o linguita zahar
2 foi de dafin
sare,piper
ulei
Mod de preparare
Chiftele.
Carnea se toaca prin masina. La fel si cartoful curatat, verdeata si usturoiul.
Chifla se inmoaie in apa apoi se stoarce bine, bine.
Se amesteca toate intr-un bol adaugand si ouale, sare si piper.
Se omogenizeaza. Se ia din amestec compozitie foarman bilute pe care le plonjam in uleiul incins dupa ce-n prealabil le-am trecut prin faina.
Le rumenim frumos pe toate partile.
Cat timp le prajim ne ocupam de sos.
Ceapa uscata o taiem juliene.
Incingem 3-4 linguri ulei , adaugam 2-3 linguri apa si ceapa. Lasam pana se inmoaie usor.
Adaugam rosiile , putina apa, punem capac si lasam la foc mic , 20 minute.
Adaugam foaia de dafin, zaharul, busuiocul, sare si piper dupa gust si mai fierbem 5 minute.
Cand am terminat de prajit chiftelele , le adaugam in sos (acesta trebuie sa fiedestul de gros)
Si la ce Orä sä vin ????
RăspundețiȘtergerePai daca am mancat pe la 1, micul dejun (ca ni se terminase butelia aseara:)))))cand aveam io pandispanul in cuptor:)) ),pai io zic ca ne e foame pe la 2-3.
RăspundețiȘtergereFac si un piure si pe la 3 si 10 e ok :))
Cam tarziu dar daca nu-ti convine mananca ce ai tu acasa :))))))))))))
GABY
Sper ca macar cu tine pot glumi ca vad ca azi lumea e pornita impotriva mea, sper ca nu ma interpretezi si tu:(
RăspundețiȘtergerePrima farfurie e a mea. O impart cu Eduard frateste.. ca e innbunit dupa asa ceva.. !! arata taaaare apetisant ! pupici Gabyta
RăspundețiȘtergereDeci .. ce m-a pus sa intru aici, a? Eiii sa vezi tu ce greu ma dezlipesc de minunatiile astea. :)))
RăspundețiȘtergere:)),PAI..TE-OI FI PUS EU..NU TE-OI FI PUS...
RăspundețiȘtergereHai sa decidem :))
De ce ai numit aceste chifteluţe "marinate"?
RăspundețiȘtergereEu ştiam că pentru a fi "marinat", un sos trebuie să conţină şi puţin oţet. Şi în nici un caz ceapă.
Mă înşel eu?
Aleesia, marinat nu inseamna neaparat acel sos cu ulei , otet, bulion si condimente pe care-l gasesti in dex.
RăspundețiȘtergereIn timp , retetele au suferit modificari, fie pe zone geografice fie dupa gustul fiecaruia.
Daca din reteta de baza lipseste otetul, nu cred ca e prea fortat sa le numesc marinate.
Cel putin eu asa am mostenit reteta de la mama , iar ea nu a folosit niciodata otet.
Gaby dragă, în primul rând, sper să nu te superi că împărtăşesc cu tine câte ceva din experienţa mea într-ale bucătăriei. O fac cu drag şi pentru că mă simt datoare, eu profitând de toate câte am de învăţat de la tine.
RăspundețiȘtergereTocmai am descoperit blogul tău, îmi place tot ce faci aici şi m-am gândit că nu ne-ar strica un mic schimb de experienţă.:)
Cu voia ta, aşadar, eu cred că dacă reţetele suferă modificări, corect ar fi să se modifice şi denumirile iniţiale, nu? Că altfel, dăm iarăşi în povestea cu gardul şi leopardul :))
"Sosul marinat" pentru chiftele la care mă refeream eu nu este neapărat cel din DEX, ci cel din reţetarele bucătăriei tradiţionale, adică cele "clasice".
Or, acela se face cu făina rumenită (în ulei sau, dietetic, în tigaia uscată), apoi stinsă/diluată cu sos de roşii până la consistenţa unei smântâni subţiri. Apoi se adaugă puţin oţet şi un praf de zahăr, foi de dafin şi piper boabe. Nici măcar verdeaţă nu se adaugă în acest sos marinat clasic! Eventual, se presară, la servire, câteva fire de pătrunjel, însă doar pentru decor, pentru înviorarea culorilor.
ŞTIU că a devenit o obişnuinţă prepararea acestui "sos" cu ceapă, dar preparatul respectiv se arată a fi mai degrabă o...tocăniţă cu chiftele. Care, numic de zis, este realmente foarte gustoasă. :)
Sper din suflet că intervenţia mea nu te-a supărat!
Te îmbrăţişez cu drag.:)
Alessia, nici vorba de suparare, citesc cu mare drag si interes mesajul tau care nu-mi dovedeste decat interes pentru ceea ce fac si pentru blogul meu.
RăspundețiȘtergereApreciez mult vizitatorii de calitate si nu de cantitate :D:))), asa ca vizita si interventia ta nu-mi displac deloc.
Sa stii ca ai dreptate in tot ceea ce zici; nu stiu mare lucru din cultura noastra culinara . Ce stiu eu e ca-mi place :)), si orice "observatie" e binevenita.
Uite, pentru ca URASC cand vad pe net "prajitura amandina" fie cu glazura de ciocolata, fie cu crema de frisca |(asta atata timp cat eu am reteta de amandina direct din cofetarie si crema e cu margarina si glazura e fondant), voi modifica titlul si sper sa fii cu ochii pe mine :)) si atunci cand e cazul sa discutam pe marginea retetelor, cu mare drag.
'Neaţaaa, Gaby! :)
RăspundețiȘtergereMă bucur mult că nu te-am supărat!:)
Ştii, hălăduiesc destul de mult pe blogurile culinare. Mai întâi, pentru că de când mă ştiu mi-a plăcut să bucătăresc, să le ofer celor dragi surprize culinare care să le bucure şi papilele gustative, şi ochii, dar şi...sufletul. :)
Şi ca întotdeauna şi-n oricare împrejurări de viaţă, "am furat meserie" de la cei mai pricepuţi din jur, am experimentat, am greşit şi astfel am tot învăţat.
Apoi am împărtăşit şi altora ce am ajuns să învăţ (şi) eu. Ca lucrurile să poată merge mereu mai departe, mereu mai bine "şlefuite", îmbunătăţite, perfecţionate, în acord cu timpurile trăite.
Apoi, îmi place să hălăduiesc pe blogurile culinare, româneşti sau străine, pentru că nu suport rutina, înţepenirea în nişte obişnuinţe. Şi tot caut surse de inspiraţie pentru alte variante de bucate, alte ocazii de a mă putea juca în bucătărie, de a mă bucura de timpul petrecut acolo. :)
Şi apoi, în ultima vreme, tot sunt în căutarea unor reţete care să fie pe cât de simple, tot pe atât de (autentic) hrănitoare, dar şi de rapide şi de arătoase.
Şi aşa, iată-mă ajunsă (şi) la tine pe blog!:)
Şi am rămas vreme mai îndelungată, fiindcă mi-a plăcut foarte tare faptul că din tot ce faci răzbate BUCURIA - şi atunci când găteşti, şi atunci când vorbeşti despre asta, când împărtăşeşti cu ceilalţi această BUCURIE a ta. Este mare lucru! Pentru că iubirea, bucuria se transmit într-un mod "miraculos" şi...vindecă. :)
Altfel spus, mă bucur, la rându-mi, că te-am descoperit şi că îmi permiţi să-ţi fiu alături (atât cât mă pricep şi eu) în demersul tău!
Şi pentru că te-am descoperit, vreau să-ţi spun că "vinovat" pentru asta este Andrei [http://trendulcodurilor2.blogspot.com/], care te urmăreşte şi el cu interes. :)
În loc de concluzie, îţi MULŢUMESC pentru tot ce faci şi pentru că m-ai acceptat alături de tine cu o aşa deschidere...zâmbăreaţă. :)
Promit, la rândul meu, să-ţi fiu alături cu acceaşi BUCURIE a împărtăşirii pe care şi tu o ne-o arăţi zi de zi.
Pup şi îmbrăţişare maaareee, "specialitatea casei":) găştii noastre de "maidanezi" zbânţuiţi şi hliziţi! :))
Alessia, am tras un oftat adanc dupa ce am citit fara sa respir :))) mesajul tau.(e de ala de bine :)) )
RăspundețiȘtergereNiciodata o critica (desi a ta nu s-a numit asa ci observatie) nu trebuie primita si privita cu ura, rautate, iz de cearta.
De foaaarte multe ori ma mananca degetele sa comentez pe la retete, in blogosfera, atunci cand ceva nu bate cu punctul meu de vedere..dar..ma opresc:(, pentru ca lumea vrea linguseala, lauda si priveste cu scepticism orice nu-i pica bine.
Eu cred ca tocmai scopul asta il are blogosfera,impartasirea reciproca a exprientei in bucatarie.
Dar atata timp cat aici, la fel ca oriunde-n viata asta, totul merge pe minciuna, linguseala si numai mooa si wow! :))), nu vom reusi sa afisam decat o alta fata a faLsitatii sau cel putin a retinerii de "frica" ca vom isca scandaluri sau ..nu vom rezolva nimic :d.
Multumesc tare mult pentru mesaj, face mai mult decat tot traficul blogului:))).
ps. fug sa-l citesc si io pe Adnrusca, m-ai facut curioasa. :D
yam,yam,yam,ce-as manca fo doua!:):*
RăspundețiȘtergere